Am lansat la Strasbourg ideea dezbaterii la nivel european a Tezaurului României, trimis la Moscova în Primul Război Mondial și nerestituit nici de autoritățile sovietice, nici, ulterior, de cele ale Federației Ruse, la mai bine de un secol de la acel moment.
O moțiune susținută de 25 de parlamentari europeni
Împreună cu deputatul Iulian Bulai, membru al delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și lider al grupului politic european ALDE – motiv pentru care am căzut amândoi de acord să deschidă lista semnatarilor –, am redactat și depus o moțiune de rezoluție: „Restitution of the Romanian Treasure withheld by the Russian Federation” (Doc. 16450, 24 iunie 2026).
Scopul ei este întocmirea unui raport la nivel european despre Tezaurul României de la Moscova și despre modalitățile prin care, pe viitor, țara noastră ar putea să reintre în posesia acestui patrimoniu inestimabil al națiunii române. La depunere, moțiunea a fost susținută de 25 de parlamentari europeni din diverse țări.
Ce cere moțiunea
Potrivit textului depus (Doc. 16450):
- Tezaurul cuprinde rezervele de aur ale Băncii Naționale a României, bijuterii regale, obiecte culturale, de arhivă și de patrimoniu, trimise spre păstrare la Moscova în Primul Război Mondial, cu garanții explicite de returnare, și reținute apoi de autoritățile ruse și sovietice.
- Între decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 de tone de aur fin, nereturnate nici astăzi. Moțiunea estimează valoarea actuală a aurului la aproximativ 11,47 miliarde de euro, iar valoarea istorică, culturală și numismatică a Tezaurului îl face inestimabil.
- Eforturile diplomatice bilaterale, inclusiv activitatea Comisiei comune româno-ruse, nu au fost suficiente.
- Subiectul ține direct de competențele Consiliului Europei: protecția patrimoniului cultural, respectarea dreptului de proprietate și apărarea statului de drept.
- Adunarea ar trebui să ceară analiza tuturor mecanismelor financiare și juridice viabile, inclusiv folosirea activelor suverane rusești înghețate, pentru returnarea integrală a Tezaurului sau compensarea valorii lui.
Moțiunea nu a fost încă dezbătută în Adunare și îi angajează doar pe semnatari.
Primii pași procedurali, parcurși cu succes
Biroul Adunării Parlamentare de la Strasbourg a făcut o primă evaluare și a trimis moțiunea, conform regulilor în materie, Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului, competentă în acest domeniu, pentru desemnarea unui raportor. Miercuri, 30 septembrie 2026, Comisia juridică a APCE a lansat apelul pentru depunerea candidaturilor. Desemnarea oficială va avea loc, cel mai probabil, la reuniunea din decembrie a Comisiei.
Va fi un raportor european din alt stat și am motive să sper că va fi un parlamentar bun și experimentat, un bun jurist, cu sensibilitate pentru acest subiect.
Reuniunea Comisiei mi-a permis să le prezint deja colegilor europeni istoria pe scurt a Tezaurului României de la Moscova, importanța și sensibilitatea subiectului pentru națiunea română, dar și pentru standardele democratice ale Consiliului Europei. A fost o oportunitate utilă pentru sensibilizarea deputaților europeni încă de la acest stadiu.
Un dosar pe care îl cunosc din interior
Tema Tezaurului nu este pentru mine un subiect conjunctural. Începând cu 1994, ca tânăr diplomat în Direcția Juridică și Tratate a Ministerului Afacerilor Externe, am fost referentul de dosar pentru Tratatul de bază dintre România și Federația Rusă, aflat atunci în negociere, și, alături de o colegă de birou, al doilea referent de dosar pe tema Tezaurului.
Ca ministru de externe, am abordat subiectul cu omologul rus, Serghei Lavrov, chiar la Moscova, în vara lui 2013. Sunt ultimul ministru român care a discutat această temă cu partea rusă. Iar atunci când am coordonat redactarea capitolelor de politică externă ale diferitelor guverne, am inclus de fiecare dată referirea la Tezaur și la necesitatea de a acționa pe această temă.
Subiectul, ridicat din nou în iunie
Pe 22 iunie 2026, la audierea candidatului pentru funcția de ministru de externe în comisiile de politică externă și pentru românii de pretutindeni, audiere pe care am condus-o, i-am cerut ca Ministerul Afacerilor Externe să continue să promoveze această temă de interes național în demersurile diplomatice, așa cum noi o vom face la nivel european.
Două zile mai târziu, pe 24 iunie 2026, Comisia de cultură și Comisia juridică ale APCE au organizat o audiere comună despre Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale (Convenția de la Tromsø). Proiectul de raport cerea, între altele, negocierea restituirii arhivelor reținute de alte state către statele cărora le aparțin de drept. Acest lucru mi-a permis să ridic în detaliu problema Tezaurului României, nerestituit de Moscova nici după mai bine de 100 de ani.
Drumul este lung
Contăm pe cooperarea deplină a Ministerului Afacerilor Externe și a Băncii Naționale a României, deținătorii de peste un secol ai acestui dosar. Contăm și pe sprijinul domnului profesor Ioan Scurtu și al domnului academician Ioan-Aurel Pop, foști copreședinți din partea României ai Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în Primul Război Mondial, precum și pe sprijinul altor istorici și specialiști în domeniu.
Am început acest drum la nivel european acum, după un demers cu conținut similar făcut în alți ani la Parlamentul European de la Bruxelles. Locul potrivit pentru acest tip de subiect este însă Consiliul Europei, mai ales că, presupun, Rusia va dori cândva, în viitor, să se întoarcă în Consiliul Europei.
Vă voi ține la curent cu evoluțiile.
